rob
- ROB, ROÁBĂ, robi, roabe s.m. și f. 1. (În evul mediu, în țările române) Om aflat în dependență totală față de stăpânul feudal, fără ca acesta să aibă dreptul de a-l omorî. ♦ Om care muncește din greu. ♦ Persoană luată în captivitate (și folosită la munci grele); captiv. ♦ (Pop.) Deținut, întemnițat. ♦ Fig. Persoană foarte supusă, foarte devotată cuiva. ♦ (În limbajul bisericesc) Persoană credincioasă; creștin. 2. Om aflat în relații social-politice de subjugare, de aservire. 3. Fig. Persoană subjugată de o pasiune, de o preocupare copleșitoare, de o obligație. – Din sl. robu.
- Sinonime: ROB s. v. condamnat, deținut, ocnaș, osân-dit, pușcăriaș.
- Sinonime: ROB s. 1. v. sclav. 2. captiv. (~ la turci.)
- Ortografie: rob s. m., pl. robi
Exemple pentru Rob
- Să creezi ca un zeu, să poruncești ca un rege, să muncești ca un rob! (Constantin Brâncuși)
» mai multe citate despre rob...
Acest site este bazat pe Lexica © 2004-2024 Lucian Velea
Pe această pagină se găsesc și informații puse la dispoziție de DEX online și Citatepedia