Acest site foloseste cookies. Prin navigarea pe acest site, va exprimati acordul asupra folosirii acestora. Detalii

dictionar roman englez

privilegiu


  1. PRIVILÉGIU, privilegii, s.n. Avantaj, scutire de obligaţii (către stat), drept sau distincţie socială care se acordă, în situaţii speciale, unei persoane, unui grup sau unei clase sociale ori, în feudalism, oraşelor şi mănăstirilor; (concr.) act prin care se acordă un avantaj, un drept, o distincţie etc. ♦ Spec. (Jur.) Drept conferit de lege unui creditor de a fi preferat celorlalţi creditori, în virtutea creanţei sale. ♦ P. gener. Drept, avantaj, favoare; împrejurare favorabilă pentru cineva. [Pl. şi: (înv.) privilegiuri] – Din fr. privilege, lat. privilegium.
  2. Sinonime: PRIVILÉGIU s. 1. v. prerogativă. 2. drept. (S-a folosit de ~ pe care îl are.) 3. v. avantaj. 4. avan-taj, favoare. (Mă bucur de ul de a-l cunoaşte.) 5. v. cinste. 6. avantaj, binefacere, dar, folos. (iile tehnicii moderne.)
  3. Ortografie: privilégiu s. n. [-giu pron. -giu], art. privilégiul; pl. privilégii, art. privilégiile (sil. -gi-i-)
  4. //dexonline.ro/search.php?cuv=privilegiu

Exemple pentru privilegiu

Contact | Noutăţi | Unelte gratuite

Acest site este bazat pe Lexica © 2004-2025 Lucian Velea
Pe această pagină se găsesc şi informaţii puse la dispoziţie de DEX online şi Citatepedia

www.ro-en.ro trafic.ro