premeditare
- PREMEDITÁRE, premeditări, s.f. Acțiunea de a premedita și rezultatul ei; premeditație. ◊ Loc. adj. și adv. Cu premeditare = (în mod) premeditat. – V. premedita.
- Sinonime: PREMEDITÁRE s. (rar) precugetare, (înv.) precuget, premeditație. (Faptă comisă cu ~.)
- Ortografie: premeditáre s. f. meditare
Exemple pentru premeditare
- De când e lumea și pământul, există o categorie sufletească de oameni puși pe capătuială, pentru care banul e mai presus de orice, e singura valoare în care cred și căreia i se închină, pentru că banul e cel mai bun prieten, cel mai bun protector, el n-are miros și deschide toate ușile. Și cum omul, spre deosebire de animale, mănâncă mai mult decât pentru a-și astâmpăra foamea, bea mai mult decât pentru a-și astâmpăra setea, face amor nu numai pentru a-și reproduce specia, ucide cu premeditare, fără să-și mănânce prada, acumulează mai mult decât ar avea nevoie chiar pentru un trai îmbelșugat, e rapace, pentru că acumularea îi dă senzația de siguranță și de superioritate asupra altuia. Asta dovedește cât de puțin evoluează mentalitatea oamenilor. (Ileana Vulpescu)
» mai multe citate despre premeditare...
Acest site este bazat pe Lexica © 2004-2024 Lucian Velea
Pe această pagină se găsesc și informații puse la dispoziție de DEX online și Citatepedia