pentateuh
- PENTATEÚH, pentateuhuri, s.n. Parte a Bibliei care cuprinde primele cinci cărți ale Vechiului Testament. – Din lat. Pentateuchus, fr. pentateuque.
- Ortografie: pentatéuh (carte) s. n. (sil. -teuh), pl. pentatéuhuri
- Ortografie: Pentatéuh (titlul unei părți din Biblie) s. pr. n. (sil. -teuh)
Acest site este bazat pe Lexica © 2004-2024 Lucian Velea
Pe această pagină se găsesc și informații puse la dispoziție de DEX online și Citatepedia