manie
- MANÍE, manii, s.f. 1. Boală mintală manifestată prin euforie, stare de excitație psihomotorie, logoree, halucinații, incoerență a gândirii etc.; p.ext. idee fixă care preocupă pe cineva. 2. (Cu sens atenuat) Preocupare exagerată pentru ceva; deprindere bizară. V. capriciu, toană. – Din ngr. manía, fr. manie.
- MÂNÍE, mânii, s.f. 1. Izbucnire de iritare violentă, dar trecătoare, împotriva cuiva sau a ceva; furie, supărare mare. ◊ Loc. adj. Iute (sau grabnic, rău) la mânie = care se înfurie ușor; irascibil. ♦ Necaz, ciudă. 2. (Pop.; adesea determinat prin 'lui Dumnezeu', æerului', 'pământului') Prăpăd, urgie, grozăvie, nenorocire, calamitate. – Lat. mania.
- Sinonime: MANÍE s. v. idee fixă.
- Sinonime: MÂNÍE s. v. calamitate, catastrofă, dezas-tru, flagel, grozăvie, năpastă, nenoro-cire, pacoste, potop, prăpăd, pustiire, sinistru, urgie.
- Sinonime: MÂNÍE s. v. furie.
- Antonime: Manie – fobie
- Ortografie: maníe s. f., art. manía, g.-d. art. maníei; pl. maníi, art. maníile
- Ortografie: mâníe s. f., art. mânía, g.-d. art. mâníei; pl. mâníi, art. mâníile
Exemple pentru mânie
- De ciudă și de mânie, mă duc la beție.
» mai multe citate despre manie...
Acest site este bazat pe Lexica © 2004-2025 Lucian Velea
Pe această pagină se găsesc și informații puse la dispoziție de DEX online și Citatepedia