escorta
- ESCÓRTĂ, escorte, s.f. 1. Pază alcătuită din oameni înarmați care însoțesc pe deținuți pentru a-i împiedica să fugă; oamenii care alcătuiesc această pază. 2. Grup de oameni care însoțesc pe înalții demnitari pentru a-i păzi sau pentru a le fi de folos. 3. Grup de nave sau de avioane militare care însoțesc (în timp de pace) o navă sau un avion în care călătoresc persoane oficiale importante sau (în timp de război) vapoarele, avioanele etc. de transport sau de comerț (pentru a le apăra contra atacurilor inamice). – Din fr. escorte.
- ESCORTÁ, escortez, vb. I. Tranz. 1. A însoți un deținut pentru a-l împiedica să fugă. 2. A însoți o persoană care deține un post înalt pentru a o păzi sau pentru a-i fi de folos. 3. (Despre nave sau avioane) A însoți (în timp de război) vapoare, avioane etc. de transport sau de comerț (pentru a le apăra contra atacurilor inamice). – Din fr. escorter.
- Sinonime: ESCÓRTĂ s. (MIL.) (astăzi rar) strajă, (Transilv.) șupă. (Îl duce sub ~.)
- Sinonime: ESCORTÁ vb. a însoți. (A ~ un deținut.)
- Ortografie: escortá vb., ind. prez. 1 sg. escortéz, 3 sg. și pl. escorteáză
- Ortografie: escórtă s. f., g.-d. art. escórtei; pl. escórte
Acest site este bazat pe Lexica © 2004-2024 Lucian Velea
Pe această pagină se găsesc și informații puse la dispoziție de DEX online și Citatepedia