confirma
- CONFIRMÁ, confirm, vb. I. Tranz. 1. A recunoaşte justeţea unei afirmaţii făcute de altcineva mai înainte; a atesta, a mărturisi autenticitatea, exactitatea unui lucru; a întări o ipoteză, o afirmaţie etc. 2. (Jur.) A renunţa la dreptul de a cere anularea unui act juridic, căruia îi recunoaşte astfel efectele juridice. ♦ A întări hotărârea, sentinţa unei instanţe inferioare prin aprobare. 3. A definitiva pe cineva într-o situaţie. 4. (În biserica catolică) A oficia ritualul confirmaţiei. – Din fr. confirmer, lat. confirmare.
- Sinonime: CONFIRMÁ vb. 1. a adeveri, a arăta, a atesta, a certifica, a demonstra, a dovedi, a întări, a mărturisi, a proba, a sprijini, a stabili, a susţine, (livr.) a corobora, (înv. şi reg.) a probălui, (înv.) a încredinţa, a mărturi, a probui. (Toate ~ cele spuse.) 2. v. adeveri. 3. (JUR.) a consacra, a consfinţi, a întări, a ratifica, a sancţiona, a valida, (înv.) a sacra. (Adunarea a ~ aceste măsuri.) 4. (JUR.) a întări, a recunoaşte, a valida. (L-a ~ în funcţie.)
- Antonime: A confirma – a denega, a infirma, a nega
- Ortografie: confirmá vb., ind. prez. 1 sg. confírm, 3 sg. şi pl. confírmă
Exemple pentru confirma
- Aceste informaţii se confirmă în scris.
- Consiliul confirmă aceste constatări.
- Excepţia confirmă regula.
- Succesul unei opere literare nu-i confirmă întotdeauna valoarea. (Oleg Olici)
» mai multe citate despre confirma...
Acest site este bazat pe Lexica © 2004-2025 Lucian Velea
Pe această pagină se găsesc şi informaţii puse la dispoziţie de DEX online şi Citatepedia