bor
- BOR1 s.n. Element chimic, semimetal negru-cenușiu, cristalin. – Din fr. bore.
- BOR2, boruri, s.n. Margine circulară (răsfrântă) care înconjură calota pălăriei. – Din fr. bord.
- Sinonime: BOR s. margine, (rar) bord, gardină, (pop.) perete, (reg.) streașină, tichie, (Ban. și nordul Transilv.) obadă, (Maram.) pană, (Transilv. și Bucov.) pânză, (prin Transilv.) văcălie. (~ al pălăriei.)
- Ortografie: bor (element chimic) s. n.; simb. B
- Ortografie: bor (la pălărie) s. n., pl. bóruri
Acest site este bazat pe Lexica © 2004-2024 Lucian Velea
Pe această pagină se găsesc și informații puse la dispoziție de DEX online și Citatepedia