barbar
- BARBÁR, -Ă, barbari, -e, s.m. și f. 1. Nume dat, în antichitate, de greci și de romani oricui nu era grec sau roman. 2. (La m. pl.) Nume generic pentru popoarele care au năvălit la începutul evului mediu în Europa; (și la sg.) persoană care făcea parte dintr-un asemenea popor. 3. Fig. (Adesea adjectival) Persoană necivilizată, cu purtări grosolane. ♦ Persoană cu atitudine și comportare inumană, crudă, sălbatică. ♦ (Adverbial) În mod crud, sălbatic, grosolan. – Din fr. barbare, lat. barbarus.
- Sinonime: BARBÁR adj., adv. 1. adj. primitiv, sălbatic, (înv.) sireap, varvar, vărvăresc. (Triburi, neamuri ~.) 2. adj., adv. v. rău. 3. adj. crud, feroce, inuman, nemilos, neomenos, sălbatic, (înv.) vărvăresc, (fig.) dur. (Un procedeu ~.)
- Ortografie: barbár s. m., pl. barbári
Exemple pentru barbar
- Eu nu te întreb de ce rasă ești, nici de religie ori origine, ci numai de suferințele tale... trebuie să dau ajutor oricărei ființe în suferință, fără să mă intereseze rangul, averea, vârsta, frumusețea, inteligența sau dacă este chinez ori barbar, prieten sau dușman. (Suen Seu Mo)
» mai multe citate despre barbar...
Acest site este bazat pe Lexica © 2004-2024 Lucian Velea
Pe această pagină se găsesc și informații puse la dispoziție de DEX online și Citatepedia