vuieta
- VUIETÁ, pers. 3 vúietă, vb. I. Intranz. (Reg.) A vui; a vâjâi. ♦ A răsuna. [Pr.: vu-ie-] – Din vuiet.
- Ortografie: vuietá vb., ind. prez. 3 sg. vúietă
Acest site este bazat pe Lexica © 2004-2026 Lucian Velea
Pe această pagină se găsesc și informații puse la dispoziție de DEX online și Citatepedia