turui
- TURUÍ, turui, vb. IV. Intranz. (Fam. și depr.) A vorbi întruna și repede (fără a spune lucruri importante); a-i merge gura ca o moară. – Formație onomatopeică.
- Sinonime: TURUÍ vb. v. durăi, durui, grunguni, gurlui, hodorogi, hurui.
- Ortografie: turuí vb., ind. și conj. prez. 1 și 2 sg. túrui, 3 sg. și pl. túruie, imperf. 3 sg. turuiá
- Ortografie: țuruí vb., ind. prez. 1 sg. țúrui/țuruiésc; imperf. 3 sg. țuruiá; conj. prez. 3 sg. și pl. țúruie/țuruiáscă
Exemple pentru turui
- Couldn't select: Table './citatep_citatepedia/citatepedia' is marked as crashed and last (automatic?) repair failed
Acest site este bazat pe Lexica © 2004-2024 Lucian Velea
Pe această pagină se găsesc și informații puse la dispoziție de DEX online și Citatepedia