orienta
- ORIENTÁ, orientez, vb. I. 1. Refl. A ști încotro să se îndrepte pentru a ajunge la destinație, a recunoaște, a stabili direcția, a găsi drumul; p. ext. a găsi calea cea mai bună de urmat într-o anumită împrejurare, atitudinea, soluția cea mai potrivită, a acționa adecvat. ♦ Tranz. A îndrepta pe cineva într-o anumită direcție. 2. Tranz. A așeza pe cineva sau ceva într-o anumită poziție sau direcție față de punctele cardinale. ♦ Fig. A îndruma, a îndrepta, a dirija. ♦ Refl. A se călăuzi după..., a se conduce. ♦ (Mat.) A da un sens unei drepte; a alege un sens de rotație în plan în jurul unui punct. [Pr.: -ri-en-] – Din fr. orienter.
- Sinonime: ORIENTÁ vb. 1. v. apuca. 2. v. călăuzi. 3. v. în-druma. 4. v. dirija.
- Antonime: A (se) orienta – a (se) dezorienta
- Antonime: A orienta – a deruta, a dezorienta
- Ortografie: orientá vb. (sil. -ri-en-), ind. prez. 1 sg. orientéz, 3 sg. și pl. orienteáză
Exemple pentru orienta
- Idealurile se aseamană cu stelele: nu poți ajunge la ele, în schimb te poți orienta. (Constantin Tănase)
» mai multe citate despre orienta...
Acest site este bazat pe Lexica © 2004-2024 Lucian Velea
Pe această pagină se găsesc și informații puse la dispoziție de DEX online și Citatepedia