urbariu
- URBÁRIU, urbarii, s.n. (Înv.) Registru oficial în care erau trecute proprietățile funciare; carte funciară. – Din germ. Urbarium.
- Sinonime: URBÁRIU s. v. cadastru, carte funciară, carte funduară.
- Ortografie: urbáriu s. n. [-riu pron, -riu], art. urbáriul; pl. urbárii, art. urbáriile (sil. ri-i-)
Acest site este bazat pe Lexica © 2004-2026 Lucian Velea
Pe această pagină se găsesc și informații puse la dispoziție de DEX online și Citatepedia
