dictionar roman englez

ultimativ


  1. ULTIMATÍV, -Ă, ultimativi, -e, adj. Cu caracter de ultimatum, care conține un ultimatum. – Din fr. ultimatif.
  2. Ortografie: ultimatív adj. m., pl. ultimatívi; f. sg. ultimatívă, pl. ultimatíve
Contact | Noutăți | Unelte gratuite

Acest site este bazat pe Lexica © 2004-2026 Lucian Velea
Pe această pagină se găsesc și informații puse la dispoziție de DEX online și Citatepedia

www.ro-en.ro trafic.ro