tut
- ȚUȚ, țuțuri, s.n. (Reg.) 1. Proeminență sau excrescență cărnoasă. 2. (Adverbial; în expr.) A rămâne țuț = a rămâne uluit, mirat peste măsură. – Et. nec.
- Ortografie: tut adj. m., pl. tuți; f. sg. tútă, pl. túte
- Ortografie: țuț s. n., pl. țúțuri
Exemple pentru TUT
- Couldn't connect to MySQL
Acest site este bazat pe Lexica © 2004-2026 Lucian Velea
Pe această pagină se găsesc și informații puse la dispoziție de DEX online și Citatepedia