triptic
- TRIPTÍC, triptice, s.n. Tablou compus din trei părți separate (prinse în balamale în așa fel încât părțile laterale să se închidă peste cea din mijloc), pe care sunt pictate scene sacre și chipuri de sfinți, de zei etc. sau sunt scrise, sub formă de pomelnic, nume de ctitori, de domni etc. ♦ P. gener. Ansamblu alcătuit din trei părți distincte. – Din fr. triptyque.
- Ortografie: triptíc s. n., pl. triptíce
Exemple pentru triptic
- Triptic banal - III
N-ai fost cea dintâi,
Ești însă cea din urmă
Și-i destul
Pentru-amanta celui care poate totul - tot ce vrea...
Am vroit să fii a mea;
Și ai fost.
Cât timp?
Atâta cât am vrut...
Și-azi dacă pleci,
E că vreau să-și plimbe urma pe obrajii-ți albi și reci
Dinții celor care-așteaptă,
Dinții celor care mușcă
Și distrug cu lacomia tigrilor închiși în cușcă...
Du-te...
Strada te așteaptă, îți surade și te cheamă,
Strada-ți zice: Vino,
Uită ce-ai fost ieri, căci azi ești alta,
Uită tot ce lași în urmă
Și te-ndreaptă fără teamă
Spre surorile-ți de mâine, ce tronează pe înalta
Piramidă-nfiptă-n centrul marelui oraș...
Privește
Cum te-așteaptă-n colțul străzii precupeții de senzații!
Câți sunt?
Unul, doi, o sută?...
Nu... sunt mii, și gloata crește
Ca tumultul de ovații...
Cea dintâi a fost uitată,
Cea din urmă-i așteptată,
Și așteptarea îi excită...
Palidă sărbătorită,
Fii de-acuma deci a lor,
Fii de-acuma-nvingătoarea
Și învinsa tuturor. (Ion Minulescu)
» mai multe citate despre triptic...
Acest site este bazat pe Lexica © 2004-2026 Lucian Velea
Pe această pagină se găsesc și informații puse la dispoziție de DEX online și Citatepedia