toron
- TORÓN1, toroane, s.n. 1. Mănunchi de fire subțiri, răsucite împreună în același sens, din care se fabrică funii, cabluri etc. 2. (Arhit.) Ciubuc mare, rotund, așezat la extremitatea unei suprafețe drepte. – Din fr. toron.
- TORÓN2 s.n. Gaz produs prin dezintegrarea radioactivă a toriului. – Din fr., engl. thoron, germ. Thoron, rus. toron.
- Ortografie: torón (mănunchi de fire) s. n., pl. toroáne
- Ortografie: torón (gaz) s. n., simb. Tn
Acest site este bazat pe Lexica © 2004-2026 Lucian Velea
Pe această pagină se găsesc și informații puse la dispoziție de DEX online și Citatepedia
