tarn
- TÂRN1, târnuri, s.n. 1. Mătură mare, făcută din mărăcini sau din nuiele, cu care se mătură curțile sau străzile. 2. (Bot.) Porumbar1. – Din sl. trunu.
- TÂRN2 s.n. v. târnă.
- Sinonime: TÂRN s. măturoi, (reg.) felezeu, leasă, târș. (Un ~ pentru măturatul străzilor.)
- Sinonime: TÂRN s. v. pleavă, porumbar, porumbel.
- Ortografie: târn (mătură, arbust) s. n., pl. târnuri
Acest site este bazat pe Lexica © 2004-2026 Lucian Velea
Pe această pagină se găsesc și informații puse la dispoziție de DEX online și Citatepedia
