spoitor
- SPOITÓR, -OÁRE, spoitori, -oare, subst. 1. S.m. și f. Persoană care se ocupă cu spoitul1 (vaselor de bucătărie). 2. S.n. (Reg.) Bidinea. [Pr.: spo-i-] – Spoi + suf. -tor.
- Sinonime: SPOITÓR s. v. bidinea, zugrav.
- Ortografie: spoitór (persoană) s. m. (sil. spo-i-), pl. spoitóri
- Ortografie: spoitór (bidinea) s. n. (sil. spo-i-), pl. spoitoáre
Acest site este bazat pe Lexica © 2004-2026 Lucian Velea
Pe această pagină se găsesc și informații puse la dispoziție de DEX online și Citatepedia
