dictionar roman englez

smerire


  1. SMERÍRE, smeriri, s.f. (Înv.) Faptul de a (se) smeri; atitudine umilă, supusă, cucernică, evlavioasă, pioasă. – V. smeri.
  2. Sinonime: SMERÍRE s. v. credință, cucernicie, cuvio-șenie, cuvioșie, evlavie, pietate, pioșenie, piozitate, religiozitate, smerenie, umi-lință.
  3. Ortografie: smeríre s. f., g.-d. art. smerírii; pl. smeríri
Contact | Noutăți | Unelte gratuite

Acest site este bazat pe Lexica © 2004-2026 Lucian Velea
Pe această pagină se găsesc și informații puse la dispoziție de DEX online și Citatepedia

www.ro-en.ro trafic.ro