slav
- SLAV, -Ă, slavi, -e, s.m. și f., adj. 1. S.m. și f. Persoană care face parte din populația de bază a Rusiei, Ucrainei, Bielorusiei, Poloniei, Bulgariei, Cehiei, Slovaciei, Serbiei etc. sau care este originară de acolo; slavon (1); (la m. pl.) popor care locuiește în aceste state. 2. Adj. Care aparține slavilor (1), care se referă la slavi; slavic, slavonesc, slavon (2), slavonicesc. ◊ Limba slavă (și substativat, f.) = a) limba slavonă; b) fiecare dintre limbile popoarelor slave (2). ♦ (Substantivat, f.; în sintagma) Slavă veche (bisericească) = limba textelor slave religioase (traduceri slave din cărțile grecești de cult din sec. IX-XI). – Din fr. slave.
- Sinonime: SLAV s., adj. 1. s. slavon, (înv.) șcheau. (Vechii ~.) 2. adj. savon, slavonesc, (livr.) slavic. (Po-pulații ~.)
- Ortografie: slav s. m., adj. m., pl. slavi; f. sg. slávă, g.-d. art. slávei, pl. sláve
Acest site este bazat pe Lexica © 2004-2026 Lucian Velea
Pe această pagină se găsesc și informații puse la dispoziție de DEX online și Citatepedia