sfruntare
- SFRUNTÁRE, sfruntări, s.f. (Rar) Acțiunea de a sfrunta și rezultatul ei; p. ext. nerușinare, obrăznicie, impertinență. – V. sfrunta.
- Sinonime: SFRUNTÁRE s. v. înfruntare, sfidare.
- Sinonime: SFRUNTÁRE s. 1. provocare, sfidare. (Aruncă cuiva o ~.) 2. aroganță, impertinență, insolență, măgărie, necuviință, neobrăzare, nerușinare, obrăznicie, trufie, tupeu, (rar) semeție, (livr.) morgă, prezumție, (pop. și fam.) țâfnă. (E de o ~ revoltătoare.)
- Ortografie: sfruntáre s. f., g.-d. art. sfruntării; pl. sfruntări
Acest site este bazat pe Lexica © 2004-2026 Lucian Velea
Pe această pagină se găsesc și informații puse la dispoziție de DEX online și Citatepedia
