sceptru
- SCÉPTRU, sceptre, s.n. Toiag, baston (împodobit) purtat de suverani ca simbol al autorității. ♦ Fig. Demnitate, putere, mărire, autoritate de suveran; domnie, conducere. – Din fr. sceptre, lat. sceptrum.
- Sinonime: SCÉPTRU s. v. domnie.
- Sinonime: SCÉPTRU s. (înv. și reg.) toiag, (înv.) schiptru. (~ domnitorului.)
- Ortografie: scéptru s. n., art. scéptrul; pl. scéptre
Exemple pentru sceptru
- Puțoiul
Boleșnița se-ntinde mereu, din țară-n țară.
Au căpiat stăpînii, se prind și se omoară,
Mințindu-se-ntre dînșii în gînduri și cuvinte.
E veacul împlinirii al celor slabi de minte.
Proorocind în timpuri, Ecleziastul spune
Că viața strălucirii e tot deșertăciune,
Dar în cuprinsul vremii și al deșertăciunii
El a uitat să puie țicniții și nebunii.
Stricați de la născare, din mîzgă, toți nerozii
Fac pe cuceritorii, Cezării și Irozii,
Dar tu popor cuminte, cum nu știi să-i împiedici
Și să-i trimiți să fie cătați la cap de medici?
În loc de tron și sceptru, măcar de cauciuc,
Închide-i între regii-n halat, din balamuc.
Un prost, un bleg și-un gîngav păstrați pe tron, și voi
Și țară vi-i purtată de nas de un puțoi. (Tudor Arghezi)
» mai multe citate despre sceptru...
Acest site este bazat pe Lexica © 2004-2026 Lucian Velea
Pe această pagină se găsesc și informații puse la dispoziție de DEX online și Citatepedia