prozodie
- PROZODÍE s.f. 1. Parte a poeticii care studiază versificația și normele ei sub raportul structurii versurilor, al numărului accentelor sau lungimii silabelor versurilor. 2. (Înv.) Punctuație. – Din ngr. prosodía, fr. prosodie.
- Sinonime: PROZODÍE s. v. articulare, articulație, emitere, pronunțare, pronunție, punc-tuație, rostire.
- Sinonime: PROZODÍE s. (LIT.) versificație. (Probleme de ~.)
- Ortografie: prozodíe s. f., art. prozodía, g.-d. prozodíi, art. prozodíei
Exemple pentru prozodie
- (Însemnări inedite și alte digresii cu privire la "arta nouă" indigenă)
S-a zis că, din punct de vedere artistic, opera poetică a lui Eminescu e imperfectă.
Acei care cred astfel confundă perfecțiunea tehnică cu perfecțiunea artistică.
Orice om inteligent, care a ținut o prozodie în mână, poate face versuri perfecte.
Semnatarul acestor rânduri nu e poet. (George Topîrceanu)
» mai multe citate despre prozodie...
Acest site este bazat pe Lexica © 2004-2026 Lucian Velea
Pe această pagină se găsesc și informații puse la dispoziție de DEX online și Citatepedia
