proclitic
- PROCLÍTIC, -Ă, proclitici, -ce, adj. (Gram.; despre cuvinte) Care nu are accent propriu și este așezat înaintea altui cuvânt cu care face corp fonetic comun. – Din fr. proclitique.
- Sinonime: PROCLÍTIC adj. (GRAM.) (ieșit din uz) prepozitiv. (Articol ~.)
- Antonime: Proclitic – enclitic
- Ortografie: proclític adj. m. (sil. -cli-), pl. proclítici; f. sg. proclítică, pl. proclítice
Acest site este bazat pe Lexica © 2004-2026 Lucian Velea
Pe această pagină se găsesc și informații puse la dispoziție de DEX online și Citatepedia
