dictionar roman englez

prigonire


  1. PRIGONÍRE, prigoniri, s.f. Acțiunea de a prigoni; persecuție, împilare, asuprire. – V. prigoni.
  2. Sinonime: PRIGONÍRE s. v. acțiune, animozitate, cauză, ceartă, conflict, dezacord, dezbinare, diferend, discordie, discuție, disen-siune, dispută, divergență, gâlceavă, învrăjbire, judecată, litigiu, neînțe-legere, proces, vrajbă, zâzanie.
  3. Sinonime: PRIGONÍRE s. 1. v. oprimare. 2. v. persecutare.
  4. Ortografie: prigoníre s. f., g.-d. art. prigonírii; pl. prigoníri
Contact | Noutăți | Unelte gratuite

Acest site este bazat pe Lexica © 2004-2026 Lucian Velea
Pe această pagină se găsesc și informații puse la dispoziție de DEX online și Citatepedia

www.ro-en.ro trafic.ro