pretor
- PRÉTOR, pretori, s.m. 1. Magistrat roman cu înalte atribuții judiciare (și care adesea guverna o provincie romană). 2. (În vechea armată) Persoană numită pe lângă marile unități militare, cu atribuții în poliția administrativă și juridică în timp de război. 3. (În vechea organizare administrativă a țării) Șef al administrației și al poliției într-o plasă, care reprezenta aici puterea centrală. – Din lat. praetor, -oris.
- Sinonime: PRÉTOR s. (IST.) (prin Maram.) jurat. (~ într-o plasă.)
- Sinonime: PRÉTOR s. v. pretoriu.
- Ortografie: prétor s. m., pl. prétori
Acest site este bazat pe Lexica © 2004-2026 Lucian Velea
Pe această pagină se găsesc și informații puse la dispoziție de DEX online și Citatepedia
