pomenire
- POMENÍRE, pomeniri, s.f. Acțiunea de a (se) pomeni. ♦ Ceremonie religioasă în cadrul căruia se comemorează amintirea unei persoane decedate sau a unui eveniment din trecut. ♦ Slujbă sau rugăciune pentru morți. ◊ Veșnica pomenire = cântare bisericească cu care se termină slujba de înmormântare sau un parastas. ♦ (Înv. și pop.) Aducere-aminte, amintire. – V. pomeni.
- Sinonime: POMENÍRE s. 1. amintire, citare, indicare, menți-onare, mențiune, semnalare, (rar) semnalizare. (~ unui fapt semnificativ.) 2. amintire, (înv.) pomană, pomelnic, pomină. (Pentru ~ cuiva.) 3. (BIS.) (înv.) pamente. (~ a unui mort, la biserică.)
- Ortografie: pomeníre s. f., g.-d. art. pomenírii; (binefaceri) pl. pomeníri
Exemple pentru pomenire
- Ctitorie
Așa cum stai,
Dreaptă,
Cu brațele moi
Pe pântecul plin,
Pari o veche soție de voievod
Ținându-și ctitoria.
Și parcă-aud un glas
Venind de dincolo
De dispariția materiei:
"Noi, Ion și Ioana,
Cu puterile noastre
Am durat acest sfânt
Copil,
Întru veșnica pomenire
A acestui soare
Și-a acestui pământ". (Marin Sorescu)
» mai multe citate despre pomenire...
Acest site este bazat pe Lexica © 2004-2026 Lucian Velea
Pe această pagină se găsesc și informații puse la dispoziție de DEX online și Citatepedia