obijduire
- OBIJDUÍRE, obijduiri, s.f. (Înv.) Faptul de a obijdui; asuprire, împilare. Ofensă, jignire. – V. obijdui.
- Sinonime: OBIJDUÍRE s. v. asuprire, exploatare, împi-lare, năpăstuire, opresiune, oprimare, persecutare, persecuție, prigoană, prigonire, urgisire.
- Ortografie: obijduíre s. f., g.-d. art. obijduírii; pl. obijduíri
Acest site este bazat pe Lexica © 2004-2026 Lucian Velea
Pe această pagină se găsesc și informații puse la dispoziție de DEX online și Citatepedia
