netemeinicie
- NETEMEINICÍE, netemeinicii, s.f. Lipsă de temeinicie; spec. viciu al unei hotărâri date de un organ de jurisdicție, care constă fie în greșita sau incompleta stabilire a faptelor, fie în lipsa de motivare, fie într-o motivare contradictorie sau în nefondarea ei pe un articol de lege. – Ne- + temeinicie.
- Sinonime: NETEMEINICÍE s. 1. v. falsitate. 2. slăbiciune, (fig.) șubrezenie. (~ argumentelor cuiva.)
- Ortografie: netemeinicíe s. f. (sil. -mei-), art. netemeinicía, g.-d. netemeinicíi, art. netemeinicíei
Acest site este bazat pe Lexica © 2004-2026 Lucian Velea
Pe această pagină se găsesc și informații puse la dispoziție de DEX online și Citatepedia
