murmurare
- MURMURÁRE, murmurări, s.f. Acțiunea de a murmura și rezultaul ei. – V. murmura.
- Ortografie: murmuráre s. f., g.-d. art. murmurării; pl. murmurări
Exemple pentru murmurare
- Depărtarea
(Paolo Rolli)
Singurică și umbroasă,
Dumbrăvioară -n tine viu
Trista-mi inimă noptoasă
În repaos să mi-o țiu.
Orice-obiect ce altu-i place
Eu îl văz posomorât;
Am pierdut dulcea mea pace
Și eu însumi m-am urât.
Nina mea, frumosu-mi focul,
E aci! Dorul mi-a spus.
Vai! o caut în tot locul
Și stiu singur că s-a dus!
Câte ori, frunze iubite,
Umbra voastr-o coperi!
Curs de ceasuri fericite
Cât de repede fugi!
Spuneți, spuneți, drage unde,
Voi vedea-o eu sau nu?
Vai! dar eco îmi răspunde
Și îmi par' că zice: nu!
Simt o dulce murmurare,
Un suspin poate va fi;
Poate-a zâne-mi e oftare
Ce îmi zice: va veni.
Vai! e râul ce se frânge
Printre stânci lăcrimător,
Și nu murmură, ci plânge,
Că-i e milă de-al meu dor. (Ion Heliade-Rădulescu)
» mai multe citate despre murmurare...
Acest site este bazat pe Lexica © 2004-2026 Lucian Velea
Pe această pagină se găsesc și informații puse la dispoziție de DEX online și Citatepedia