mocnire
- MOCNÍRE, mocniri, s.f. (Rar) Faptul de a mocni. – V. mocni.
- Ortografie: mocníre s. f., g.-d. art. mocnírii; pl. mocníri
Acest site este bazat pe Lexica © 2004-2026 Lucian Velea
Pe această pagină se găsesc și informații puse la dispoziție de DEX online și Citatepedia
