milostivire
- MILOSTIVÍRE, milostiviri, s.f. Faptul de a se milostivi. 1. Milă1, compătimire, îndurare; înduioșare, bunăvoință. 2. Binefacere, pomană, dar2. ♦ Calitatea de a fi darnic, generos; dărnicie, generozitate. – V. milostivi.
- Sinonime: MILOSTIVÍRE s. 1. v. îndurare. 2. v. milă. 3. milă, pomană, (înv. și pop.) milostenie. (Trăiește din ~ altora.) 4. v. iertare.
- Antonime: Milostivire – neîndurare, nemilostivire
- Ortografie: milostivíre s. f., g.-d. art. milostivírii; pl. milostivíri
Acest site este bazat pe Lexica © 2004-2026 Lucian Velea
Pe această pagină se găsesc și informații puse la dispoziție de DEX online și Citatepedia
