legiuire
- LEGIUÍRE, legiuiri, s.f. (Înv. și pop.) Acțiunea de a legiui și rezultatul ei. ♦ Lege (juridică). ♦ Legislație. – V. legiui.
- Sinonime: LEGIUÍRE s. v. legalizare, lege, legiferare, legislație, reglementare.
- Ortografie: legiuíre s. f. (sil. -giu-), g.-d. art. legiuírii; pl. legiuíri
Acest site este bazat pe Lexica © 2004-2026 Lucian Velea
Pe această pagină se găsesc și informații puse la dispoziție de DEX online și Citatepedia