izbutire
- IZBUTÍRE s.f. Acțiunea de a izbuti și rezultatul ei; succes, reușită, izbândă. – V. izbuti.
- Ortografie: izbutíre s. f., g.-d. art. izbutírii
Acest site este bazat pe Lexica © 2004-2026 Lucian Velea
Pe această pagină se găsesc și informații puse la dispoziție de DEX online și Citatepedia
