exala
- EXALÁ, exál, vb. I. Tranz. A emite, a împrăștia, a degaja vapori, mirosuri etc.; a emana (1). [Pr.: eg-za-] – Din fr. exhaler, lat. exhalare.
- Sinonime: EXALÁ vb. v. emana.
- Ortografie: exalá vb. [x pron. gz], ind. prez. 3 sg. și pl. exálă
Exemple pentru exala
- Sub bolți de vis
Plutesc ușoare
miresme dulci
de flori rozalbe...
Bănuți de soare,
sub bolți de vis,
atârnă-n salbe.
Catolic templu
umil și trist
exală cânturi...
Pe zid contemplu
icoane vechi...
Și-n albe-avânturi
pribeagu-mi gând
se-nalță lin
pe note grave
și-ascult plângând
infiripări
de rugi suave.
Prelungi drapele
cu sfinți ciudați
par vii cascade
pustii vântrele
pe mări de-argint
când noaptea cade.
Pornesc cu vântul
acorduri grele
de bronz pribeag
și pe mormântul
atâtor trupuri
dansează vag.
Cu-aripi sfioase
imagini dragi
planează-n taină:
visări duioase,
iluzii mii
te-mbracă-n haina
multicoloră
de umbre moi
și fermecate
o auroră
pe zări pustii
de mări pictate. (I.M. Rașcu)
» mai multe citate despre exala...
Acest site este bazat pe Lexica © 2004-2026 Lucian Velea
Pe această pagină se găsesc și informații puse la dispoziție de DEX online și Citatepedia