era
- ÉRĂ, ere, s.f. 1. Perioadă istorică ce începe cu data unui anumit eveniment sau fapt, real sau legendar, de la care se pornește numărătoarea anilor. 2. Epocă (1). 3. Cea mai mare subdiviziune a timpului geologic. – Din fr. ere, lat. aera.
- Sinonime: ÉRĂ s. 1. epocă, perioadă, (livr.) ev. (O nouă ~ în istoria omenirii.) 2. v. eon.
- Ortografie: éră s. f., g.-d. art. érei; pl. ére
Exemple pentru eră
- Am crezut că era adevărat.
- Casa era cu susul în jos.
- Casa era vopsită verde pe dinafară.
- Casa era vopsită verde în exterior.
- Clădirea era o ruină.
- Clădirea era în flăcări.
- Cu toate că era speriat, nici n-a clipit măcar.
- Cu toată averea sa nu era fericit.
- Cum îi era obiceiul să spună.
- Când aveam vârsta ta, Pluto era o planetă.
- Când eram de vârsta ta, Pluto era o planetă.
- Câștigă cursa, cu toate că era bolnav.
- Dealul era atât de înalt, încât nu am putut să-l urcăm.
- Dealul era așa de înalt, încât nu am putut să-l urcăm.
- Drumul era prea îngust ca să poată trece camioanele.
- Drumul era prea îngust pentru camioane.
- Drumul era prost.
- După prima repriză scorul era de 3 la 1.
- Ea ar fi venit de bună voie, dar era în concediu.
- Ea ar fi venit de bună voie, dar era în vacanță.
- Duke: Era o iubire nepotrivită. El era un băiat de la țară, ea era de la oraș. Avea lumea la picioarele ei, pe când el nu avea un leu.
» mai multe citate despre era...
Acest site este bazat pe Lexica © 2004-2026 Lucian Velea
Pe această pagină se găsesc și informații puse la dispoziție de DEX online și Citatepedia