dictionar roman englez

empireu


  1. EMPIRÉU s.n. (În mitologia greco-romană) Partea cea mai de sus a bolții cerești, unde se credea că se află locașul zeilor; reședința zeilor. – Din fr. empyrée, it. empireo.
  2. Ortografie: empiréu s. n., art. empiréul

Exemple pentru empireu

  • Cât de măreț e Dumnezeu!
    Cât de măreț e Dumnezeu!
    Văd marea cu talazuri grele,
    mă-nalț pe munții de bazalt
    și-mi zboară gândul printre stele,
    tot mai înalt.

    Ce împărat își duce-oștirea
    spre un gigantic apogeu?
    Acel ce-a pus în goluri firea,
    Acel ce-a scris oricui menirea
    mai mult decât nemărginirea
    e Tatăl meu!

    Cât de temut e Dumnezeu!
    Vuiau de pe Sinai ecouri
    când glasul Domnului vorbea.
    Iar Moise-nainta prin nouri
    și tremura...

    La Tronul Alb se strâng sfielnic
    voievozi de foc din Empireu.
    Și heruvimii vin cucernic,
    slăvind Eternul Vistiernic.
    Și-acest Stăpân Atotputernic
    e Tatăl meu!

    Și cât de bun e Dumnezeu!
    Chiar dacă stelele bătrâne
    tot au o vreme când se-aștern,
    dar cine în Isus rămâne
    e-un fiu etern!

    Și-n fața slavei sclipitoare,
    în ceasul lumii cel mai greu,
    când cei ce-au dat pe sfinți la fiare
    vedea-vor Forța Creatoare
    eu voi șopti cu adorare:
    E Tatăl meu... (Costache Ioanid)
    » mai multe citate despre empireu...
Contact | Noutăți | Unelte gratuite

Acest site este bazat pe Lexica © 2004-2026 Lucian Velea
Pe această pagină se găsesc și informații puse la dispoziție de DEX online și Citatepedia

www.ro-en.ro trafic.ro