dispersare
- DISPERSÁRE, dispersări, s.f. Acțiunea de a (se) dispersa și rezultatul ei; împrăștiere, răspândire. – V. dispersa.
- Sinonime: DISPERSÁRE s. v. împrăștiere.
- Antonime: Dispersare – concentrare
- Ortografie: dispersáre s. f., g.-d. art. dispersării; pl. dispersări
Exemple pentru dispersare
- Azurul...
. E albă noaptea, dulce și tăcută și cristalină ca un ștof de catifea, iar raza lunii saltă când strănută pe albăstrimi de pură zeflemea...
În jur atâta liniște loială și atâta pace-n întunericul pestriț că simți cum îți încing diagonala centuri de asteroizi răblăgiti.
Pe pagistea din vale, la izvoare, perechi de cai nechează grațios și zăngănesc din chinuite fiare, mușcând din șolduri, cu și fără sos.
Și greierasi rup strunele surdinii, improvizând printre vâltori a lea Sopin se văd furnici ținând caușul mănii să soarbă rouă rece de Eden...
Și stau într-o solemnă dispersare, cu orizonturi sângerii la răsărit, și luna se gătește de culcare chitindu-și deal mai moale și ferit.
Sătul, într-un târziu, de așteptare și contemplarea hăului din jur, pornesc încetișor înspre vâltoare, să prind și dimineața de azur... (Iurie Osoianu)
» mai multe citate despre dispersare...
Acest site este bazat pe Lexica © 2004-2026 Lucian Velea
Pe această pagină se găsesc și informații puse la dispoziție de DEX online și Citatepedia