detunare
- DETUNÁRE, detunări, s.f. Acțiunea de a detuna (1) și rezultatul ei; bubuit, detunătură. – V. detuna.
- Sinonime: DETUNÁRE s. v. bubuitură.
- Ortografie: detunáre s. f., g.-d. art. detunării; pl. detunări
Acest site este bazat pe Lexica © 2004-2026 Lucian Velea
Pe această pagină se găsesc și informații puse la dispoziție de DEX online și Citatepedia
