cucernicie
- CUCERNICÍE s.f. Evlavie, religiozitate, pietate, smerenie, cucerie. ♦ (Însoțit de un pronume posesiv) Titlu care se dă preoților. – Cucernic + suf. -ie.
- Sinonime: CUCERNICÍE s. v. credință.
- Ortografie: cucernicíe s. f., art. cucernicía, g.-d. cucernicíi, art. cucernicíei
Exemple pentru cucernicie
- Frumoasă, sfântă poezie
Frumoasă, sfântă poezie,
Ce-ai fost unicu-mi Dumnezeu
Pe dulcea ta zădărnicie
Cât preț a pus sufletul meu.
Cât îmi părea că sunt de mare
Că idol eu mi te-am ales,
Cu ce avânt și adorare
Prinos adusu-ți-am ades.
Adânca mea cucernicie
De mitul tău când s-a legat,
Pe dulcea ta zădărnicie,
Sufletu-mi jertfă ți l-a dat. (Veronica Micle)
» mai multe citate despre cucernicie...
Acest site este bazat pe Lexica © 2004-2026 Lucian Velea
Pe această pagină se găsesc și informații puse la dispoziție de DEX online și Citatepedia