chiureta
- CHIURETÁ, chiuretez, vb. I. Tranz. A curăța (și a îndepărta) cu chiureta suprafața unei mucoase (bolnave). – Din fr. cureter.
- CHIURÉTĂ, chiurete, s.f. Instrument chirurgical de forma unei linguri, folosit la chiuretaj. – Din fr. curette.
- Sinonime: CHIURETÁ vb. (MED.) a racla.
- Ortografie: chiuretá vb. (sil. chiu-), ind. prez. 1 sg. chiuretéz, 3 sg. și pl. chiureteáză
- Ortografie: chiurétă s. f. (sil. chiu-), pl. chiuréte
Acest site este bazat pe Lexica © 2004-2026 Lucian Velea
Pe această pagină se găsesc și informații puse la dispoziție de DEX online și Citatepedia
