chehaia
- CHEHAIÁ, chehaiele, s.f. 1. (Reg.) Șef al pădurarilor. 2. (Înv.) Slujbaș vamal; șef de poștă. 3. (Înv.) Intendent al vizirului sau al unui pașă turc, însărcinat cu inspecția curții acestora. 4. (Înv.) Reprezentant al domnilor români pe lângă Poarta otomană. [Var.: cheháie, chiháie s.f.] – Din tc. kehaya.
- Sinonime: CHEHAIÁ s. v. capuchehaie.
- Ortografie: chehaiá/cheháie s. f., art. chehaiáua/cheháia, g.-d. art. chehaiélei/cheháiei; pl. chehaiéle/chehăi
Acest site este bazat pe Lexica © 2004-2026 Lucian Velea
Pe această pagină se găsesc și informații puse la dispoziție de DEX online și Citatepedia