cerbice
- CERBÍCE s.f. 1. Ceafă, grumaz. ◊ Expr. A fi tare de cerbice = a fi dârz, neînduplecat. 2. Fig. Mândrie; împotrivire. – Lat. cervix, -icia.
- Sinonime: CERBÍCE s. (TEHN.) (pop.) drug. (~ la jujeu.)
- Sinonime: CERBÍCE s. v. ceafă, grumaz.
- Ortografie: cerbíce s. f., g.-d. art. cerbícii
Acest site este bazat pe Lexica © 2004-2026 Lucian Velea
Pe această pagină se găsesc și informații puse la dispoziție de DEX online și Citatepedia
