caier
- CÁIER, caiere, s.n. Mănunchi de lână, de in, de cânepă sau de borangic, care se pune în furcă pentru a fi tors manual. [Pr.: ca-ier] – Lat. *caiulus.
- Ortografie: cáier s. n., pl. cáiere
Exemple pentru caier
- Sonetul 85
Din bun simț, Muza mea nu glăsuiește
Când harurile-ți sunt elogiate
De-o pană ce dibaci te poleiește
Cu stihuri de-alte Muze inspirate.
Eu cuget drept, când alții scriu de bine,
Și strig "Amin", ca un diacon fraier
Când cei capabili te slăvesc pe tine
Cu-al lor condei ce toarce vers din caier.
Și când aud cum altul te cinstește
Rostesc, "Adevărat", deși aș spune
Ceva mai mult, c-al meu gând te iubește,
Dar vorbele ezită să se-adune.
Unii pun preț pe ce zice cuvântul,
Pe când eu tainic te slăvesc cu gândul. (William Shakespeare)
» mai multe citate despre caier...
Acest site este bazat pe Lexica © 2004-2026 Lucian Velea
Pe această pagină se găsesc și informații puse la dispoziție de DEX online și Citatepedia