berechet
- BERECHÉT, (1, 2) berecheturi, s.n., (3, 4) berecheți, s.m. (Reg.) 1. S. n. Belșug, abundență. ♦ (Adverbial; sens curent) Din belșug, din abundență. 2. S. n. Noroc, prosperitate (neașteptată). 3. S.m. (Ir.) Om care aduce belșug, noroc. 4. S.m. Om șiret, mincinos, șmecher, care înșeală pe alții, haimana. – Din tc. bereket.
- Ortografie: berechét (persoană) s. m., pl. berechéți
- Ortografie: berechét (belșug) s. n., pl. berechéturi
Exemple pentru berechet
- Baciul (tare): Crezi că încap acolo sus atâtea suflete?
Meșterul (de sus): E loc berechet. De aia se zidește turnul. Sufletele să poată urca la cer cu corpuri cu tot. Tot mai bine-mpreună... (Valeriu Butulescu)
» mai multe citate despre berechet...
Acest site este bazat pe Lexica © 2004-2026 Lucian Velea
Pe această pagină se găsesc și informații puse la dispoziție de DEX online și Citatepedia