convorbire
- CONVORBÍRE, convorbiri, s.f. Acțiunea de a convorbi; conversație, discuție. ◊ Convorbire telefonică = comunicație bilaterală realizată prin intermediul unei instalații telefonice. – V. convorbi.
- Sinonime: CONVORBÍRE s. v. discuție.
- Ortografie: convorbíre s. f., pl. convorbíri
Exemple pentru convorbire
- Autorul: Pot să dau un telefon în oraș?
Ofițerul: E un telefon de serviciu!
Autorul: Va fi o convorbire scurtă!
Ofițerul: Cu cine vreți să vorbiți?
Autorul: Cu mine însumi. Vreau să vorbesc cu eul meu, proprietate personală!
Ofițerul: Dacă vorbiți singur, de ce nu folosiți firul scurt?
Autorul: Prefer un telefon oficial. Nu se pierde nici o idee. Toate ajung la serviciul secret de informații... (Valeriu Butulescu)
» mai multe citate despre convorbire...
Acest site este bazat pe Lexica © 2004-2024 Lucian Velea
Pe această pagină se găsesc și informații puse la dispoziție de DEX online și Citatepedia