pritoci
- PRITOCÍ, pritocesc, vb. IV. Tranz. A turna vinul dintr-un butoi în altul, după fermentaţie, pentru a-l limpezi (prin separarea de drojdia care s-a aşezat la fund); p. gener. a turna un lichid dintr-un vas în altul. ♦ A scoate şi a turna la loc, de mai multe ori la rând, zeamă dintr-un vas cu murături, cu varză acră, pentru a dizolva sarea depusă la fund. ♦ Fig. A muta dintr-un loc în altul. – Din bg. pretoča, scr. pretočiti.
- Sinonime: PRITOCÍ vb. 1. (reg.) a răvăci, a strecura. (A ~ vinul.) 2. v. transvaza.
- Ortografie: pritocí vb., ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. pritocésc, imperf. 3 sg. pritoceá; conj. prez. 3 sg. şi pl. pritoceáscă
Acest site este bazat pe Lexica © 2004-2025 Lucian Velea
Pe această pagină se găsesc şi informaţii puse la dispoziţie de DEX online şi Citatepedia