dunga
- DUNGÁ, dunghez, vb. I. Tranz. și refl. A face ca un obiect să aibă dungi. ♦ A însemna cu dungi. – Din dungă.
- DÚNGĂ, dungi, s.f. 1. Linie vizibilă pe un fond de altă culoare. ♦ Fâșie, dâră. ♦ Cută, încrețitură, zbârcitură a pielii (de pe obraz). 2. Muchie a unui lemn cioplit. ♦ Dunga pantalonului = muchie făcută cu fierul de călcat în lungul pantalonului, în față și în spate. 3. Margine a unor obiecte sau a unor construcții. ♦ Spec. Marginea neascuțită a unor instrumente tăioase. 4. Parte laterală a unui lucru; latură, coastă. ◊ Loc. adv. În dungă = dintr-o parte, într-o parte. ◊ Expr. (Fam.) A fi într-o dungă = a fi nebun, țicnit. A trage clopotul într-o dungă = a trage clopotul izbind limba de o singură parte a lui (pentru a vesti un deces, o alarmă etc.) – Din sl. donga.
- Sinonime: DÚNGĂ s. 1. linie, vargă, (pop.) vârstă, (reg.) șar, (prin Ban. și Transilv.) șargă, (Mold. și Bucov.) vârcă. (O țesătură cu i.) 2. brâu, (pop.) vârstă. (Casa avea o ~ albastră.) 3. linie, (Transilv. și Ban.) ștraif. (A tras o ~ pe peretele zugrăvit.) 4. nervură, striație, vână. (Marmură cu i.) 5. v. rază. 6. v. muchie. 7. coastă. 8. v. rid.
- Sinonime: DUNGÁ vb. a tărca, a vărga, (pop.) a învârsta, (reg.) a vârsta. (A ~ un material textil.)
- Ortografie: dungá vb., ind. prez.1 sg. dunghéz, 3 sg. și pl. dungheáză
- Ortografie: dúngă s. f., g.-d. art. dúngii; pl. dungi
Exemple pentru dunga
- Sunt unii pe chipul cărora fiecare dungă pare a fi scris o ocară. Alții la care fiecare cută a adăugat o nobleță. (Hortensia Papadat-Bengescu)
» mai multe citate despre dunga...
Acest site este bazat pe Lexica © 2004-2024 Lucian Velea
Pe această pagină se găsesc și informații puse la dispoziție de DEX online și Citatepedia