dantela
- DANTELÁ, dantelez, vb. I. Tranz. A tăia, a cresta marginea unui lucru, dându-i aspectul unei dantele. – Din fr. denteler.
- DANTÉLĂ, dantele, s.f. Împletitură fină și ușoară cu găurele, reprezentând modele variate, executată (manual sau mecanic) din fire subțiri de ață, de mătase sau de fibre sintetice și folosită ca garnitură la lenjerie, rochii, perdele etc.; horbotă. – Din fr. dentelle.
- Sinonime: DANTÉLĂ s. (reg.) bagatelă, cârligei (pl.), horbotă, spițură, (Transilv.) cipcă, șpiț, (prin Ban. și Transilv.) șlingherai, (înv.) rețea. (Rochie cu ~.)
- Ortografie: dantelá vb., ind. prez. 1 sg. danteléz, 3 sg. și pl. danteleáză
- Ortografie: dantélă s. f., g.-d. art. dantélei; pl. dantéle
Exemple pentru dantelă
- Mă simt iubită pentru mine însămi, pentru sinele meu interior, pentru fiecare cuvânt pe care-l scriu, pentru timiditățile, tristețile, luptele, defectele, fragilitățile mele. În fiecare zi spun că nu-l pot iubi mai mult și în fiecare zi descopăr în mine mai multă dragoste pentru el. Ce pot să fac cu fericirea mea? Cum pot s-o păstrez? Îmi vine să îngenunchez pe când cade asupra mea precum ploaia, să-i adun stropii în dantelă și mătase și să-i lipesc din nou de mine. (Anais Nin)
» mai multe citate despre dantela...
Acest site este bazat pe Lexica © 2004-2025 Lucian Velea
Pe această pagină se găsesc și informații puse la dispoziție de DEX online și Citatepedia